S-a terminat primul an de facultate, cu bune şi rele. Acum a mai rămas doar să mă decazez de la cămin şi să iau un tren spre Suceava.
Nu prea îmi vine să plec acasă sincer, vreau să îi văd pe ai mei doar că toţi prietenii mei sunt în altă parte numai acasă la mine nu. Oricum de data asta intenţionez să mă duc cu o atitudine pozitivă acasă şi să nu mai fiu posomorât din cauza acestui motiv. Până la urmă nu se ştie cum se iveşte o ocazie să se întâmple ceva deosebit vara asta.
Ce am învăţat anul acesta?
Că trebuie să îţi fixezi target-uri dacă vrei să îndeplineşti ceva pentru că altfel doar te complaci în situaţia în care eşti. Nu trebuie să fixezi un target final, măcar din aproape în aproape pentru început şi apoi după ce acumulezi experienţă în îndeplinirea celor pas cu pas să pui din prima unul final.
Indicat însă este ca orice ţintă pe care îţi propui să o atingi, să o împarţi în componentele sale şi să le iei pe rând.
Trebuie să realizezi ce lucruri au prioritate şi de care ai nevoie să fie realizate cât mai repede, evident că acest lucru include şi „să nu laşi totul pe ultima sută de metri”.
Nu toţi oamenii sunt ceea ce par. Deşi cred că ideea asta o aveam destul de bine conturată din liceu, acum doar mi-am confirmat-o.
În altă ordine de idei: e bine să îţi lărgeşti orizonturile, să cunoşti persoane noi, să mergi în locuri noi cu persoane vechi şi să te implici în ceva ce îţi place. Fapt pentru care mi-am propus pentru viitorul nu chiar foarte îndepărtat, după ce îmi iau şi eu o pauză, să mă apuc mai serios de acest blog şi să fie una dintre priorităţile mele.
Ti-a placut articolul acesta? Aboneaza-te la feed-ul RSS, si vei afla mult mai multe!
