In sfarsit se termina cu MJ (Michael Jackson pentru oamenii normali) pe posturile de televiziune. Ma refer la cele care sunt de tip muzical sau parte din industria porno, pentru ca sincer nu imi dau seama (nu pot sa fac diferente) in urma unor videoclipuri.
Am vazut azi parca pe MTV ca au mai ramas 14 zile de MJ pe post. E ca un final countdown mult asteptat, de mine cel putin. In sfarsit nu o sa mai fim subjugati la muzica asta, care desi este buna (trebuie sa recunoastem pana la urma) a fost stricata din cauza unei difuzari fortate timp de un an de zile!
Ca drept urmare unele persoane au in momentul de fata reactii adverse la melodiile lui Michael Jackson. Si asta nu din cauza ca ar fi muzica proasta, slaba sau de negri, doar pentru ca unora li s-a facut greata ca un an de zile sa ii vada fata pe posturile de muzica.
Trecand de la subiectul acesta la altceva asemanator, eu sunt de parere ca in 2-3 ani nu o sa mai vedem videoclipuri cu fete dezbracate pe trei sferturi. Cel putin nu fete reale, o sa fie hentaiul in voga la videoclipuri. Cred ca o sa fie o reactie (ca urmare a oricarei actiuni, in cazul asta de vanzare prin sex) in urma careia nu o sa mai vedem asa multe fete dezbracate. Ca orice lucru care exista din plin si il vezi zi de zi, incepe sa plictiseasca si sa te saturi. Acum eu vorbesc in mare din punctul meu de vedere si s-ar putea foarte bine sa ma insel.
Pana una alta eu sunt bucuros ca in 14 zile o sa se termine chinul si ne putem intoarce la muzica care oricum era proasta pe MTV cam 70% din timp.
Tema pentru acasa: cam cum ar fi daca moare Madona? (includeti timpul de difuzare a melodiilor ei, ce melodii, titluri din ziare, etc.)
Ti-a placut articolul acesta? Aboneaza-te la feed-ul RSS, si vei afla mult mai multe!
Mă gândeam azi, ascultând The Doors, că avem un parcurs tumultuos în viaţă şi care are o destinaţie sigură. Vrem, nu vrem, într-un final toţi sfârşim prin a fi doar nişte rămăşiţe trupeşti. Nişte costume care au ajutat actorii să îşi joace cât mai bine rolul. Cât de trist ar suna acest lucru, el are şi o parte bună: noi jucăm rolul. Nu îl alegem, nu suntem cei care dau startul. Unde suntem născuţi şi care sunt condiţiile pe care le întâlnim nu ţine de noi. De noi ar trebui să ţină îmbunătăţirea lor pe parcursul vieţii.
Am auzit destule lucruri de genul: o viaţă am şi pe aia trebuie să o trăiesc, de ce să o irosesc învăţând, serviciu şi alte lucruri.
Nu sunt de acord cu ideile acestea duse la extrem. E adevărat că trebuie şi să te delectezi mergând la o bere, ieşind la meci sau la o plimbare dacă asta te face să te simţi bine. Însă mereu am impresia că vei ajunge la o vârstă când nu mai dispui de aceleaşi forţe interioare, încât să fii dispus să schimbi lumea, să faci ceva ce contează, să faci ceva prin care să fii ţinut minte. În momentul acela cred că te vei lovi de un mare zid şi o să priveşti în spate la ce ai făcut şi o să îl consideri un tip irosit. Chiar dacă tu l-ai petrecut bine şi în compania celor care îţi plac ţie, dar comparativ cu alţii eşti mic şi neînsemnat şi ai dus un stil de viaţă scăzut (atât cultural cât şi material). Read more »
Ti-a placut articolul acesta? Aboneaza-te la feed-ul RSS, si vei afla mult mai multe!
Azi am realizat cât de strâns legaţi suntem de electricitate şi device-uri. S-a oprit curentul pentru câteva ore în zona căminelor de la Belvedere. Nu era nici aer condiţionat (evident!), nici apă, cam nasoală aşa treaba pe total. Imediat cum s-a oprit curentul au realizat toţi că mai au şi vecini pe aici, au ieşit la o ţigară, au coborât în faţa căminului să mai vorbească. Adică socializau fără reţele sociale.
Nu a durat mult minunea, după cum am zis în câteva ore a fost curent şi au început să se audă din camere sunetul de la Windows.
Chiar mă întreb acum: cum ar fi dacă pentru 3-4 zile nu ar fi curent, încât să nu ai nici telefon încărcat, nici apa nu îţi vine, nici frigider, absolut nimic? Cum aţi reacţiona?
Eu unul cred că iniţial nu aş intra în panică şi m-aş duce să socializez cu restul lumii, dar cred că după o zi deja aş fi cam stresat/disperat.
Ti-a placut articolul acesta? Aboneaza-te la feed-ul RSS, si vei afla mult mai multe!
Acum două zile am terminat-o de citit. Mi-a luat ceva timp (vreo lună cred), pentru că tot am fost prins cu altele şi uitam de ea. Totuşi este o carte voluminoasă (760 de pagini) şi nu neapărat uşor de citit. Acţiunea se petrece pe la 1860 şi ceva în Rusia.
Am tot umblat cu “Biblia” după mine pe la facultate şi până la urmă m-a prins acţiunea din carte. Sumar vorbind este prezentată o încercare de revoluţie (care reuşeşte într-o anumită măsură), răul care poate izbucni din mintea umană şi toate compromisele şi acţiunile nechibzuite pe care le-ar face unii pentru a îşi atinge scopul. Repet: asta într-un mod cât mai simplu spus.
Se face un “cerc de 5″ care consta în 5 persoane dăruite “cauzei”. Aceşti “ai noştri” cum erau denumiţi în carte pun la cale cele mai mârşave planuri pentru a provoca haos într-o societate. Incendiază, omoară, stârnesc intrigi, pentru a împlini “cauza”.
Două personaje, Kirillov şi Stravroghin, se omoară. Kirillov se sinucide pentru a demonstra că dacă nu exista Dumnezeu, deci totul se întâmplă după voia lui şi deci dacă se sinucide este datorită dorinţei lui, atunci prin faptul că el se omoară devine Dumnezeu.
Un roman mult mai întunecat în ce priveşte crimele, disperarea şi sinuciderile faţă de Crimă şi pedeapsă. Din alte recenzii care le-am mai citit despre roman este cel mai încărcat de astfel de fapte.
Ti-a placut articolul acesta? Aboneaza-te la feed-ul RSS, si vei afla mult mai multe!
Acum începe să se agite lumea, să vină pe la cursuri şi seminarii, cu diferite scuze, doar ca să ia punctajul.
Am văzut săptămână trecută pe unul care a intrat în sala noastră la curs şi apoi a realizat că parcă nu suntem de ai lui şi a ieşit. Nu mai zic că persoanele care au venit tot semestrul la cursuri acum, peste noapte, devin cele mai populare. Toată lumea se înghesuie să îşi tragă la xerox cursurile, mai că ai nevoie de programare ca să te poţi întâlni cu ele.
Eu azi mă duc să îmi iau cursurile care îmi lipsesc, nu chiar foarte multe 
.
Şi ar trebui să mă apuc de învăţat, nici nu ştiţi ce tragere de inimă am. Mă apucă durerea de măsea, spate şi ombilic când mă gândesc la sesiune.
Şi pentru că tot este vorba de studenţi, ce am citit eu azi pe DailyCotcodac (apropo de greva aia japoneză făcută de studenţi):
Se pare că studenţilor le-a ajuns cu adevărat cuţitul la os din moment ce, în semn de protest, mulţi dintre ei au decis să meargă, pentru prima dată în viaţa lor, la cursuri.
Pentru articolul întreg aici.
Ti-a placut articolul acesta? Aboneaza-te la feed-ul RSS, si vei afla mult mai multe!
Am primit de la Cartim o leapsa despre prima carte citită.
Prima chestie care am citit-o nu a fost carte, adica roman, au fost poveştile alea de fraţii Grimm. Poveşti pe care le-am citit cu sufletul la gură când eram mic şi cred că am citit cartea aia din scoarţă în scoarţă. Acum probabil nu îmi mai amintesc multe lucruri din ea, dar ştiu că aia a fost printre primele.
Totuşi dacă nu sunteţi convinşi şi ziceţi că o carte de poveşti nu se pune atunci trecem la ceva mai plauzibil. Prima carte mai serioasă pe care am citit-o a fost Legendele Olimpului. Pot să zic că din acel moment înainte am început să urăsc cărţile. Mi s-a părut o carte atât de greoaie, nume pe care nu le reţineam la vârsta aceea, acţiune întortocheată. Pfff după primele 40 de pagini mă pierdusem.
După ce am terminat-o, nu ştiu cum de şi prin ce minune, nu am mai vrut să citesc nimic , până am pus mână pe Toate pânzele sus de Radu Tudoran. Carte care mi-a plăcut foarte mult, urmată de Robinson Crusoe. Apoi toată seria cu Winnetou şi mi-a revenit pofta de a citit. Trebuie să menţionez că toate cele de mai sus s-au întâmplat când eram destul de mic (undeva între clasa a IV-a si a VI-a).
Dau leapşa aceasta mai departe lui Vlad Creangă, Florin Moldovan, Alexandra, Gând licitat, desigur şi care mai vor.
Ti-a placut articolul acesta? Aboneaza-te la feed-ul RSS, si vei afla mult mai multe!
Văzut acum 2 zile cred. E destul de interesant filmul şi din câte am înţeles este după o carte de Oscar Wilde. Nu despre film neapărat ţin să vorbesc. Ideea principală din film era că tipul şi-a vândut sufletul pentru a rămâne mereu tânăr şi frumos. Indiferent dacă se tăia sau treceau 20 de ani, el rămânea la fel.
Acum mie mi-au venit două întrebări în cap, care le-am şi pus în timpul filmului:
- Dacă ai putea să îţi vinzi sufletul pentru ceva, să primeşti ce vrei.. exact ce vrei tu cel mai tare şi să se îndeplinească imediat, ai accepta?
- A doua nu e întrebare, e mai mult o idee, cum ar fi să fii nemuritor (să îţi vinzi sufletul pentru asta) şi să faci o prostie să iei închisoare pe viaţă?
Pe mine m-a pus pe gânduri treaba cu vândutul sufletului, dar m-am liniştit când am văzut că nu sunt singurul, ci că şi restul persoanelor au început să pună în balanţă ce ar primi contra ce ar da 
.
Ti-a placut articolul acesta? Aboneaza-te la feed-ul RSS, si vei afla mult mai multe!
