3 zile plecat cu cortul

Eu nu am mai avut aventuri de genul acesta, insa vara asta am zis ca nu strica sa incerc ceva nou. Dupa ce m-a convins o buna prietena ca trebuie sa merg, ca macar vara asta sa iesim si noi din casa (de fapt sa ies si eu cu ele/ei), a trebuit sa ma pregatesc.

Eu nu am nici cort, nici sac de dormit si nici macar cea mai mica idee ce trebuie sa iau cu mine (in afara de bani). Nu trebuia sa mergem undeva departe, la Arinis (langa Gura Humorului).

In anii trecuti tot auzeam prieteni care merg acolo cu cortul, acum insa era cam rupt de apa pe acolo o buna parte din drumul asfaltat.

Eu am mai adus un prieten cu mine, care printre altele trebuie sa mentionez ca ne-a facut sa pierdem trenul . Si cu ocazia asta am devenit obsedat de mim (jocul).

Daca ar fi sa povestesc cat mai scurt aceste 3 zile ar trebuie neaparat sa spun de soare, care era de nu se mai termina, mancarea care era de nu se mai termina si sa tinem minte data viitoare sa luam cu noi o minge si sa nu mai jucam cu altele imprumutate.

Ar mai fi multe de spus, in special de pe unde am adus lemne pentru foc, despre cainii care ne-au furat mancarea in ultima seara si despre vacile care ne-au trezit pentru ca pasteau langa corturi. Insa eu stiu doar cum am ajuns in Suceava. Rosu ca un rac, cu un tricou in cap, legat la spate si infasurat in jurul gatului si legat inca o data (pentru ca nu mai puteam de la durerea provocata de soare), ud si rupt de oboseala. Cred ca niciodata nu am fost mai recunoscator ca atunci in momentul in care m-am intins pe un pat.

Astept urmatoarea astfel de ieseala. Daca se gandeste careva, sa ma anuntati si pe mine.

Ti-a placut articolul acesta? Aboneaza-te la feed-ul RSS, si vei afla mult mai multe!

Marele singuratic – Marin Preda

Din plimbarea mea la Romexpo cand mi-am ales si eu o carte din multimea de acolo, Marele singuratic cand a fost Bookfest-ul. Tocmai am terminat-o de citit si am zis ca sa dau si eu niste impresii la cald despre ea.

Cartea este o continuare a romanului Morometii. In acesta personajul principal este Nicuale, iar Morometii isi dau intalnire in acest roman dupa ani de zile relativ cu varsta lor din romanul Morometii. Niculae duce o poveste de dragoste alaturi de Simina Golea, o pictorita pe care o intalneste la castel unde el lucra ca inginer la gradina castelului.

Cei doi au o poveste de dragoste foarte interesanta. El este tipul de persoana care prefera sa fie la distanta de persoana iubita, astfel incat revederile sa fie mai placute pentru ei doi. De partea cealalta intalnim o femeie care doreste ca persoana iubita sa fie mereu aproape de ea, drept dovada il ia sa se mute impreuna si ea capata talentul pe care il dorea de mult in materie de pictura o data cu intalnirea lui. Niculae intalneste toata familia, despre care i-a povestit Siminei, in momentul in care o duce la tara sa ii cunoasca pe ai lui si lumea de acolo.

Moromete apare ca un batran intelept in roman, care inca mai are aceleasi apucaturi de alta data si aceleasi vorbe aspre uneori, dar dupa cum spune si autorul: Prietenii lui il priveau cumva cu o parere de rau, o minte asa de agera la un trup care nu mai face fata.

Viata din sat este inca o data ilustrata foarte bine si mai ales cea din interiorul familiei Moromete.

Simina, ajunsa la tara, incepe sa picteze tot ce vedea. Pentru ea totul avea o traire si o intensitatea deosebita, motiv pentru care se si imbolnaveste pentru ca isi neglijeaza conditia in favoarea picturii. Ajunge pe patul de spital unde dupa cateva saptamani moare in bratele lui Niculae. Un roman cu o incarcatura emotionala destul de mare pe umerii lui Niculae, care descopera o crima, este inlaturat din postul de activist si apoi revine, isi intalneste tatal (prezentand-o si pe Simina care este acceptata ca ceva firesc), sufera o zbucium intern cand il vede pe tatal sau si totusi apar inca motive de discutii contrare pentru ei.

Pe total un roman care merita citit mai ales daca ati citit Morometii. Mie mi-a placut foarte mult Morometii (primul volum mai ales) si cartea aceasta a venit ca o continuare, chiar daca este din perspectiva lui Niculae.

Ti-a placut articolul acesta? Aboneaza-te la feed-ul RSS, si vei afla mult mai multe!

Cu ce m-am mai ocupat

Desi nu cred ca este asa de important cu ce mi-am ocupat eu timpul in particular, tin sa fac cateva precizari avand in vedere ca nu am mai postat de o saptamana aproape.

Am ajuns la Suceava dupa cum ziceam si in articolul anterior, iar acum ma aflu la tara (adica acasa la mine). Din motive obiective nu am avut cum accesa internetul, insa acum m-am pricopsit cu un modem de la Vodafone si de o zi il tot testez si imi vine sa imi bag unghia in gat ca imi merge prost in casa (semnal slab) iar la 600 de metri departare de casa am 3G cu tente de HSDPA. Nu am cum sa ma plang cand vad ce viteze atinge modemul, as preciza doar ca harta de pe site-ul Vodafone nu este prea corecta in privinta semnalului. Sunt zone marcate de ei (care pe mine ma interesau) cum ca ar avea internet de mare viteza si nici macar de 40kb/s (GPRS) nu ma bucur constant de cele mai multe ori.

Asta a fost o precizare a motivelor pentru care nu am avut o activitate mai intensiva in online.

Aseara am vazut finala mica de la Cupa Mondiala si am tinut cu Uruguay (trebuie sa precizez ca daca Uruguay-ul avea in poarta orice alt portar castiga meciul). Dupa terminarea meciului am inca un motiv sa urasc Germania dupa ce a scos Argentina. Azi astept cu ardoare finala mare unde nu am nicio favorita, vreau doar sa vad un meci frumos cum a fost si cel din finala mica de altfel.

Printre alte activitati (mancat, dormi, film, televizor) am mai citit si cate o carte din cand in cand si o sa postez in continuare niste mici impresii pe care mi le-au facut acele carti, cat si recomandari in privinta lor pentru cei interesati.

Urmarind televizorul constat cat de prosti sunt oamenii care ne conduc si cat de indulgenti suntem noi pentru ca nu reactionam la toate astea. Vorbesc despre inundatiile care au avut loc in tara.. Daca ati urmarit la televizor nici nu are rost sa comentez cum s-a comportat Basescu, Udrea, Boc. Printre altele as vrea sa cred ca nu e de competenta lor sa vina in mijlocul poporului si sa faca bai de multime. Ei ar trebuie sa ia masuri, sa puna la construirea unui dig, etc. Ca sa se duca in teritoriu au atatia subalterni platiti din banii contribuabililor. Lui Basescu ar trebui sa ii fie rusine!

Ti-a placut articolul acesta? Aboneaza-te la feed-ul RSS, si vei afla mult mai multe!

Feedback anul I

S-a terminat primul an de facultate, cu bune şi rele. Acum a mai rămas doar să mă decazez de la cămin şi să iau un tren spre Suceava.

Nu prea îmi vine să plec acasă sincer, vreau să îi văd pe ai mei doar că toţi prietenii mei sunt în altă parte numai acasă la mine nu. Oricum de data asta intenţionez să mă duc cu o atitudine pozitivă acasă şi să nu mai fiu posomorât din cauza acestui motiv. Până la urmă nu se ştie cum se iveşte o ocazie să se întâmple ceva deosebit vara asta.

Ce am învăţat anul acesta?

Că trebuie să îţi fixezi target-uri dacă vrei să îndeplineşti ceva pentru că altfel doar te complaci în situaţia în care eşti. Nu trebuie să fixezi un target final, măcar din aproape în aproape pentru început şi apoi după ce acumulezi experienţă în îndeplinirea celor pas cu pas să pui din prima unul final.

Indicat însă este ca orice ţintă pe care îţi propui să o atingi, să o împarţi în componentele sale şi să le iei pe rând.

Trebuie să realizezi ce lucruri au prioritate şi de care ai nevoie să fie realizate cât mai repede, evident că acest lucru include şi „să nu laşi totul pe ultima sută de metri”.

Nu toţi oamenii sunt ceea ce par. Deşi cred că ideea asta o aveam destul de bine conturată din liceu, acum doar mi-am confirmat-o.

În altă ordine de idei: e bine să îţi lărgeşti orizonturile, să cunoşti persoane noi, să mergi în locuri noi cu persoane vechi şi să te implici în ceva ce îţi place. Fapt pentru care mi-am propus pentru viitorul nu chiar foarte îndepărtat, după ce îmi iau şi eu o pauză, să mă apuc mai serios de acest blog şi să fie una dintre priorităţile mele.

Ti-a placut articolul acesta? Aboneaza-te la feed-ul RSS, si vei afla mult mai multe!

Concert Aerosmith

Mi-am luat bilet de acum o lună cred pentru concert, când erau la Orange cu reducere 25%, Gazon A.

Pe la 17:00 eram deja la Zone Arena, intrarea se făcea la 18:00. Multă lume, înghesuială, am stat cu fundul pe o bordură până s-a dat drumul. Şi după ce s-a dat drumul ne-a luat vreo 30 minute să intram. Nu mi s-a părut aşa de complicat să treci de punctele alea de securitate, clar mult mai uşor decât la AC/DC, prietena mea avea doi cleşti de păr (ascuţiţi, din metal, lungi) în geantă cu care puteai lejer să omori pe cineva. Exact înainte să o percheziţioneze i-a băgat în păr. Partea bună la intrare că a fost o intrare special dedicata celor pentru Gazon A, erau două intrări în total.

După ce am intrat era liber, aveai ce loc îţi doreşti pe acolo. Evident că am mers să iau berea necesară, două pahare pentru început, care s-au terminat până să ajungem la locuri . Read more »

Ti-a placut articolul acesta? Aboneaza-te la feed-ul RSS, si vei afla mult mai multe!

Dar pana cand?!

După primul an de facultate aproape încheiat, mai am un examen vineri, am observat şi eu cum trece majoritatea lumii examenele. Mai o cască în ureche, mai o fiţuică pe sub bancă şi uite aşa se face de un 5.

Apropo de metoda cu cască în ureche. Râdeam de un coleg pentru că erau interferenţe şi în loc să audă pe omul lui de legătura (care îi dicta), îl auzea pe altul care dicta cuiva de prin preajmă la examen.

Că copie sau nu este problema lor, dar mă deranjează nesimţiţii.

Era azi o tută, că nu pot să îi zic altfel, care era total în plop. După ce se dictează subiectele (nu s-au îndurat să ni le dea gata printate), se întoarce şi clipoceşte din gene la mine dacă ştiu. Îi zic că nu prea şi mă fac că am treabă în foaie. Read more »

Ti-a placut articolul acesta? Aboneaza-te la feed-ul RSS, si vei afla mult mai multe!

Sesiunea pe terminate

După ce am învăţat 2 zile (normal se zice că trebuie să înveţi tot anul pentru examenele din sesiune, eu am învăţat în ultimele două zile) pentru examenul de la macroeconomie pot să zic că s-a dus ce era mai urât din sesiunea asta: contabilitate, statistică şi macro.

Încă nu ştiu nota la contabilitate, dar nu cred că am probleme.

Deci aştept să se termine sesiunea, fără restanţe, să pot şi eu să mă îmbăt. Aproape că tânjesc după o beţie de aia cruntă.

Până atunci mai am două examene. Mă plângeam că au fost foarte aproape examenele (în 11 zile 5 examene), dar parcă e mai bine aşa. Le termini şi îţi iei de o grijă. Dacă aş mai sta şi câte o săptămână pentru un examen cred că m-aş tâmpi.

Am realizat că nici măcar nu am avut timp să mai citesc ceva în sesiune şi am două cărţi care sunt pe lista de aşteptare de când am terminat cu Demonii.

Mai am eu şi ideea să mă angajez vara asta, dar nu ştiu ce să fac. Pe de o parte nu ar strica nişte bani în plus, dar parcă aş vrea să frec şi menta şi să dau un tur de ţară sau ceva. Adică am şi multe ispite, mai multe clar, din partea prietenilor de a merge prin ţară sau să facem ceva “deosebit” vara asta.

Până atunci mă duc să dorm că ieri am pierdut o noapte (de la 02:00 la 06:00) în sala de lectură.

Ti-a placut articolul acesta? Aboneaza-te la feed-ul RSS, si vei afla mult mai multe!